Romanvodista Carina Mara Catană (foto) este studentă în anul I la Universitatea Stenden, din Olanda, unde se pregătește pentru domeniul management hotelier. În sistemul universitar olandez, relația profesor-student este deschisă, studentul se simte egalul profesorului și poate conta pe sprijinul lui permanent.
Carina Mara Catană, absolventă a Colegiului Național “Roman-Vodă”, promoția 2012, studiază în Olanda, la Universitatea Stenden. Tânăra a aplicat la anul trecut la Universitatea Stenden din Leeuwarden, pentru că și-a dorit să se pregătească în domeniul managementului hotelier, care instruiește manageri internaționali.
Adaptarea în Olanda, pregătită cu un an în urmă
Firea sociabilă și prietenoasă a Carinei a făcut ca, în scurtă vreme de la sosirea ei în campusul universitar, să-și facă prieteni noi. “Acomodarea depinde în totalitate de personalitatea fiecăruia. Nu am avut probleme sub acest aspect, deoarece mă consider o persoană foarte sociabilă și prietenoasă și mă adaptez ușor, oriunde aș fi. Totuși, am avut un «as în mânecă», și anume faptul că, prin intermediul Facebook, cunoscusem studenți români cu mult înainte de a ajunge în Olanda, dar și viitori «boboci» ca mine, care își doreau să meargă la studii la aceeași universitate. După ce am sosit în Olanda, i-am cunoscut pe toți românii din anii I și II, chiar din prima «săptămână introductivă», și m-am mirat că suntem atât de mulți, în jur de 30-35, într-un orășel atât de mic. Este un sentiment deosebit când aud în facultate strigând «România» sau vorbindu-se limba română“, spune Carina.
Dacă, în România, relația profesor – student este marcată, încă, de rigiditate și distanță, în sistemul universitar olandez această relație este deschisă, studentul se simte egalul profesorului, îi spune pe nume și poate conta pe sprijinul lui permanent. “Relația dintre student și profesor este foarte apropiată aici. Oricând ai nevoie, poți trimite profesorului un email, îl poți suna pentru a primi pe loc o lămurire legată de tema cursului sau pentru a programa o întâlnire. În timpul orelor se fac prezentări în power-point, iar comunicarea este liberă. Pe prima pagină a prezentării sunt trecute datele personale ale profesorului: nume, adresă de email, număr de telefon și numărul biroului în care poate fi găsit, fapt ce demonstrează disponibilitatea lor pentru a ne sprijini. Singurul lucru cu care mă obișnuiesc greu este faptul că îmi salut profesorii și le vorbesc ca și cum ar fi persoane de vârsta mea“, explică studenta.
Învățământul universitar olandez nu are nimic din cel românesc, în care profesorul vorbește și tot el răspunde. “Avem, de exemplu, un curs PBL – Problem Based Learning – pe care îl facem toți studenții. Suntem repartizați în grupe de 11 – 12 studenți, coordonate de un profesor numit tutore. Ni se cere să dezbatem o problemă. Ne spunem părerile, apoi formulăm întrebări. Răspunsurile le găsim acasă, în articole și cărți de specialitate. Împărtășim informațiile găsite la următorul curs și, astfel, punctăm principalele probleme ale cauzei discutate. În cadrul acestui curs, tutorele nu se implică decât dacă îi cerem noi ajutorul. El observă doar modul în care ne exprimăm și cât suntem de implicați în problemă. Asta înseamnă că studiul individual este foarte important și trebuie să-i atribuim un timp suficient de mare“, spune Carina.
Practica de specialitate a studenților care se pregătesc în domeniul hotelier face parte din programul fiecărui an de facultate. “Practica noastră constă în lucru în bucătărie, în restaurant, la recepție și în hotel. Toate serviciile hotelului și restaurantului sunt oferite de studenții din anul I, ajutați de studenții din anul II care îi supraveghează, în timp ce studenții din anul II lucrează sub coordonarea celor din anul III. Cine lipsește de la practică trebuie să recupereze dublu, ceea ce niciun student nu își dorește. Sunt destul de stricți în ceea ce privește prezența și implicarea la ore“, spune Carina.
“Un zâmbet îți luminează și cea mai întunecată zi”
Carina este impresionată de arhitectura clădirilor din Olanda, cu ferestre mari, ornamentate cu flori. “Un aspect care m-a surprins este că oamenii îți zâmbesc mereu și te salută, deși nu te cunosc. Auzeam că în partea aceasta a Europei sunt oameni reci. Când am ajuns aici, am constatat contrariul, lucru care m-a bucurat enorm, pentru că un zâmbet îți luminează și cea mai întunecată zi. Timpul liber mi-l petrec plimbându-mă cu colegele prin acest orășel minunat, cu un aer venețian datorită rețelei de canale flancate de flori și a ambarcațiunilor care se plimbă agale, dând impresia că te afli într-o vacanță continuă. Hoinărim prin magazine în căutare de mici «chilipiruri» adecvate bugetului nostru de studenți. Am avut noroc de vreme foarte plăcută până în noiembrie, cu puține ploi. Am văzut că olandezii nu țin cont de vreme și, deși acum este zăpadă și aici, folosesc bicicleta ca mijloc de transport“, spune Carina.
Scandalurile în care au fost implicați conaționalii noștri în străinătate nu au afectat în niciun fel viața studenților români din Olanda. “Olandezii oferă oricui șansa de a se exprima, de a arăta ce poate, înainte de a trage concluzii. De-asta suntem aici, pentru a le arăta că suntem un popor educat și cu vechi tradiții“, spune studenta.
Tânăra spune că este legată de România, că se va întoarce cu mare drag, pentru că “nicăieri nu-i ca acasă“, dar în Olanda a găsit locul potrivit pentru a-și aprofunda cunoștințele în domeniul pentru care se pregătește. Cât privește viitorul, încă nu este hotărâtă. “N-aș putea să știu acum spre ce tărâmuri mă va purta viața!“, mai spune Carina.
31 January
03:22 2013
Ana-Maria Postelnicu
