Sergiu Mureșan, absolvent al Colegiului Național “Roman-Vodă” din promoția 2011, este unul dintre romașcanii care trăiesc “visul american”. Și nu oricum, ci în calitate de student la Criminalistică, la Chicago State University. Sergiu Mureșan a obținut o bursă de studiu din partea Chicago State University, unde studiază Criminalistica și face parte din echipa de tenis a universității.

A fructificat o șansă, aceea a unei burse de studiu oferite de universitate, cu condiția de a juca tenis în echipa universității și, după primul semestru ca student american, consideră că a învățat o lecție importantă: cea a comunicării și a respectului față de cei din jur.
“Am descoperit în Statele Unite o atmosferă care este total diferită de cea din România. Oamenii sînt totdeauna ei înșiși, nu își impun bariere plecînd de la «ce o să zică lumea despre asta» și sînt foarte atenți unul cu celălalt. Sînt o mulțime de lucruri mărunte care îți pot face ziua și viața mai frumoasă, cum ar fi exemplul ca în campus să întîlnești oameni care nu te cunosc, dar care îți zîmbesc și îți urează o zi bună. Toate acestea sînt situații normale“, a spus Sergiu Mureșan.

Cursuri puține, dar teme multe

Viața de student american nu este aidoma celei din filme. Sergiu își petrece cea mai mare parte a timpului în campus, între antrenamente și meciuri și pregătirea temelor și a portofoliilor. “La începutul fiecărui semestru, ai posibilitatea de a-ți alege cursurile pe care vrei să le urmezi. Poți să îți alegi cursurile în așa fel încît să termini facultatea în doar trei ani și jumătate, important este să te poți pregăti pentru toate examenele. Programul de cursuri este relativ unul lejer. Eu am avut doar două zile cursuri de la ora 9 la ora 15, cu o singură pauză, în celelalte zile doar cîte un curs pe zi. Pe cît de lejer este programul de cursuri, pe atît de plin este, însă, programul de studiu individual, pentru că trebuie să pregătești teme și portofolii la toate cursurile și, practic, nu îți mai rămîne deloc timp liber“, spune Sergiu, care a apreciat în mod deosebit atitudinea profesorilor pe care i-a cunoscut acolo. “Toți profesorii cu care am lucrat au fost foarte atenți, dornici să te ajute, sînt sociabili și deschiși. Relațiile sînt prietenești, bazate în primul rînd pe respect: respect al profesorului față de student, respect al studentului față de profesor și respect pentru toate instituțiile“, spune Sergiu Mureșan.

A cutreierat America alături de echipa de tenis

Orice universitate din America este celebră și prin echipele sale, indiferent dacă este vorba de baschet, tenis, volei sau golf. Turneele la care a participat cu echipa universității i-au dat lui Sergiu posibilitatea de a cunoaște locuri la care nici nu îndrăznise să viseze, cunoscute doar din cartea de geografie. “Totul s-a întîmplat foarte repede. Cred că am realizat dimensiunea pasului pe care l-am făcut abia cînd am aterizat în Philadelphia, unde am schimbat avionul. Imensitatea clădirilor, autostrada cu cinci benzi pe sens pe care o vedeam în imediata vecinătate a aeroportului, zgomotele, toate m-au copleșit. Indiferent de cîte filme sau fotografii vezi, sînt incomparabile cu senzația pe care o ai cînd pui prima dată piciorul în America. M-am acomodat cumva din mers, pentru că, a doua zi după aterizare, am avut antrenament, a urmat înscrierea la facultate, iar antrenamente, iar cursuri, iar în fiecare weekend am avut meciuri. Toate aceste turnee mi-au dat posibilitatea să văd locuri în care nu am crezut niciodată că voi ajunge. Aproape că nu realizez că am fost, de exemplu, în Florida, la cel mai mare parc de distracții. Toate se succed cu foarte mare viteză și fac parte din ceea ce acolo înseamnă o viață normală“, spune Sergiu Mureșan.

Calitățile sale native și pregătirea cu care a venit de acasă l-au făcut pe Sergiu nr. 1 al echipei de tenis a Chicago States University. “Începutul a fost ceva mai dificil. Veneam după o perioadă mai lungă în care mă antrenasem mai puțin, pentru că am avut examenul de bacalaureat și am intrat în echipă de pe poziția a doua. Nu mi-am intrat prea repede în mînă, am fost și al treilea jucător la cîteva turne, dar am încheiat Conferința universităților, cea mai importantă competiție, ca jucătorul nr. 1 al echipei. Dar cel mai important lucru pe care l-am realizat cred că au fost relațiile pe care am reușit să le stabilesc cu colegii, atît cu cei din echipa de tenis, cu care am reușit să formăm o familie și cu colegii de curs. Colegii din echipa de tenis sînt și ei veniți din afara Americii și au și ei probleme de acomodare ca și mine și, la fel ca și mine, speră să fructifice această șansă pe care o au, de a trăi «visul american»“, a spus Sergiu.

Pentru el, cel puțin deocamdată, “visul” are două obiective, pe termen scurt și pe termen lung: “Primul obiectiv este acela de a reuși să obțin bursa în continuare și, apoi, să reușesc să profesez în Statele Unite în meseria pentru care mă pregătesc“.

14 June

04:03 2012

Cosette Zanocea

Sala de spectacole a Casei de Cultură s-a dovedit neîncăpătoare miercuri, 30 mai, pentru toți cei veniți să-i sărbătorească pe absolvenții Colegiului Național “Roman-Vodă”, promoția 2012. Șefe de promoție au fost desemnate Mădălina Cozma, de la clasa a XII-a A, și Gabriela Sava, de la clasa a XII-a G.

Profesori, părinți și bunici, prieteni au venit să împărtășească alături de protagoniști bucuria acestui eveniment unic, într-o atmosferă sărbătorească, cu multe flori, zîmbete și lacrimi șterse pe furiș. Rînd pe rînd, proaspeții absolvenți au urcat pe scenă și au răspuns “prezent” pentru ultima dată în calitate de elevi. Înainte de a fi declarați “absolvenți” de către profesoara Mihaela Tanovici, directorul Colegiului Național “Roman-Vodă”, aceștia au rememorat, cu ajutorul filmelor de prezentar,e cîteva dintre momentele care au pigmentat viața de licean.

“Ziua de astăzi este o zi a contradicțiilor. Vorbim de sfîrșit, de sfîrșitul anilor de liceu, în care v-ați format ca oameni și, în același timp, vorbim, zîmbind printre lacrimi, despre început. Vă aflați, astăzi, în fața unei răscruci și, indiferent de drumul pe care îl veți urma, aș vrea să știți că, dacă, peste ani, într-un sertar prăfuit, veți păstra alături de fotografii din tinerețe, de prima scrisoare de dragoste și, eventual, de fițuicile după care ați copiat în liceu, și imaginea vechiului și dragului nostru colegiu, noi profesorii voștri, ne vom simți răsplătiți și vom ști că nu am muncit degeaba. V-am provocat în patru ani la numeroase încercări, v-am cerut performanță, v-am cerut să vă implicați în proiecte, să lucrați în echipă. Voi ne-ați dat nouă tinerețe și ați dus mai departe spiritul romanvodist și numele liceului nostru. Vă urez succes la toate examenele pe care le aveți în față, la examenul de bacalaureat, la admiterea la facultate și, cel mai important, la examenul vieții, pe care vă doresc să-l treceți cu brio“, a spus, în deschiderea festivității, directorul Mihaela Tanovici, aflată, miercuri, în triplă ipostază: de profesor la o clasă de absolvenți, de director și de mamă de absolventă din promoția 2012.

“«Roman-Vodă» a dat în fiecare an generații de care sîntem mîndri, care, cu timpul, au devenit un club de elită. Urmează pentru voi un moment important, cel al alegerii. Vă urez să faceți alegerea care trebuie, astfel încît să vă faceți profesia cu plăcere, prima condiție ca să fiți cei mai buni“, a spus primarul Laurențiu Leoreanu, care a mărturisit că participarea îl face să retrăiască emoțiile avute cu mai bine de 20 de ani în urmă, cînd se afla, de asemeni, în postura de absolvent al Colegiului Național “Roman-Vodă”.

Premiantele promoției 2012

Cursul festiv al romanvodiștilor s-a încheiat cu un moment devenit deja tradiție: transmiterea simbolurilor liceului de la șefii de promoție ai absolvenților din 2012 către cei mai buni dintre elevii de clasa a XI-a. Cei mai buni absolvenți din 2012 au fost Mădălina Cozma, de la clasa a XII-a A, pentru profilul real, și Gabriela Sava, clasa a XII-a G, pentru profilurile umaniste. Ele au înmînat coloana infinitului și cheia cunoașterii colegelor lor mai mici Mara Ieșanu, de la profil real, și Georgiana Nistor, de la profilul uman.

Cu media 10 în clasa a XII-a și media 9,70 în cei patru ani de liceu, Mădălina Cozma (foto) a fost declarată cea mai bună absolventă din domeniul real. “Este un moment emoționant pentru mine, care mă onorează. Am petrecut în liceu ani minunați, în care mi-am făcut prieteni pe toată viața, în care am avut profesori excepționali, de la care am învățat lucruri importante, nu doar din cele care țin strict de școală, ci, mai ales, pentru viață“, a spus Mădălina Cozma. Absolventă a profilului matematică-informatică, Mădălina intenționează să-și continue studiile în domeniul IT-ului.

Gabriela Sava din clasa a XII-a G, profilul științe sociale, a pus punct cu brio statutului de elev, în care s-a remarcat prin participări la olimpiade și concursuri, în care a obținut premii la olimpiade naționale și s-a implicat în proiecte și activități extrașcolare.
“Am pus punct celei mai frumoase perioade din viața mea de pînă acum, ani în care m-am format ca om și de care îmi voi aminti mereu cu drag“, a spus Gabriela Sava, care își dorește să urmeze cursurile Facultății de Drept.

31 May

03:53 2012

Cosette Zanocea

Promoţia 1967 a Liceului “Roman-Vodă” din Roman a revenit vineri, 11 mai, în bănci. Pentru prima oară, după 45 ani, elevii celor 12 clase ale promoţiei ’67 s-au gîndit la o reîntîlnire cu foştii profesori şi locurile natale pe care mulţi dintre ei le-au părăsit după absolvirea liceului.

Cu argint în păr, foştii elevi, sosiţi din locurile în care au fost conduşi de  viaţă, au fost cuprinşi de emoţia revederii.

Unul dintre dascălii care a sădit sămînţa cunoaşterii şi a modelat caractere pentru generaţii de elevi, respectat şi iubit de elevi, a fost profesoara de limba română Lidia Corduneanu, care a avut o clasă numai de fete.
“Le-am iubit foarte mult pe fete. Am fost caldă şi apropiată de ele. M-am oglindit în privirea lor sinceră şi atunci cînd erau în liceu, dar şi mai tîrziu, cînd au trebuit să învingă stînci, să facă dese opriri şi porniri în viaţă, în speranţa unui bine care poate să vină“, a spus profesoara Lidia Corduneanu. Printre profesorii care au strigat catalogul s-au mai aflat Cecilia Pal, Elena Popescu, Natalia Rusu.

Un bancher pe băncile şcolii

Unul dintre absolvenţii promoţiei ’67 a fost şi Olga Cernomaz, medic la Spitalul Roman. “Sînt deosebit de emoţionată. Nu m-am văzut cu foştii colegi de la terminarea liceului. Au fost cei mai frumoşi ani“, spune doctoriţa Olga Cernomaz. Despre eleva Cernomaz îşi aminteşte colegul de liceu Vasile Mocanu, acum director zonal la BancPost. “Am venit la revedere cu gîndul să mă încălzesc cu amintirile din liceu, care nu se pot uita. Una dintre acestea este legată de momentul cînd am pus pentru prima oară ţigara în gură. Cea care avea să devină, peste cîţiva ani, doctoriţă,  mi-a oferit în liceu o ţigară şi, deşi am scăpat foarte greu de acest viciu, recunosc, sincer, că, atunci, am luat ţigara cu plăcere de la colega mea“, poveşteşte fostul elev Vasile Mocanu.

Absolvent al Facultăţii de Matematică, Vasile Mocanu a fost profesor de matematică timp de nouă ani şi s-a aflat, pentru scurtă vreme, la conducerea Liceului Danubiana. “Din clasa a IX-a am făcut o pasiune pentru matematică. După absolvirea facultăţii nu am vrut să întrerup studiul, iar experienţa cîştigată la Liceul Danubiana a fost un prim pas spre o pregătire economică“, a spus Vasile Mocanu. Cunoştinţele acumulate în cadrul Institutul de Știinţe Economice au fost utilizate, mai tîrziu, în sistemul bancar, domeniu de care se ocupă şi în prezent.

Viaţa de internist: noaptea vesel, ziua trist

Cea mai mare parte a foştilor elevi ai promoţiei 1967 a cunoscut viaţa la internat. “Exista o disciplină impusă în internat, dar, vorba lui Ionică Creangă: «Copii am fost şi noi!». Mintea ne zbura mereu la năzbîtii. Mi-amintesc că, într-o duminică, am fost consemnaţi în internat, ca urmare a unor nereguli găsite de pedagogul nostru. Ca o reacţie la pedeapsa aplicată – interzicerea ieşirii în oraş -, am organizat, împreună cu fetele, la vestiarul lor, o reuniune cu muzică şi dans, la care au participat – cum altfel? – şi ele. Muzica era asigurată de un coleg care ştia să cînte la acordeon. Tocmai cînd era petrecea mai mare, am fost depistaţi de pedagog, care s-a dus direct la doamna directoare Elena Teodorescu. Deşi acţiunea noastră era în contradicţie cu regulamentul şcolii, unul foarte strict, iar distracţia noastră putea ajunge la cunoştinţa părinţilor, doamna directoare a dat dovadă de multă clemenţă şi ne-a iertat“, povesteşte Samson Mandache, absolvent al Facultăţii de Electrotehnică din Iaşi, stabilit în oraşul Piatra Neamţ.

Tabăra de la Costineşti i-a unit pe viaţă 

Deşi trăieşte de mulţi ani la Constanţa, Ciprian Liviu Tărcuţă (foto) a rămas legat sufleteşte de Roman. “De oraşul Roman mă leagă multe amintiri. Anii de liceu, prima idilă, primul sărut, locurile pe unde mă plimbam. Au fost ani grei. Tatăl meu era preot, iar mama învăţătoare la Horia. Ca să nu fiu dat afară din şcoală – pentru că părinţii mei aveau o anumită situaţie materială -, am fost înfiat. Cînd am intrat la liceu, tatăl meu mi-a spus o vorbă care mi-a fost permanent un îndemn: «Băiatule, dacă nu ai să fii bun la carte, nu ai să faci nimic în viaţă». Și fratele meu, cu 20 de ani mai mare decît mine, tot în acest liceu a învăţat“, îşi aminteşte fostul elev Ciprian Liviu Tărcuţă.

Vorbele tatălui l-au ambiţionat atît de mult încît Ciprian a terminat liceul ca şef de promoţie. A urmat Facultatea de Construcţii Navale din Galaţi, iar din 1973 s-a stabilit în Constanţa. În liceu, Ciprian a făcut o pasiune pentru o colegă de liceu, Neli, ce s-a risipit odată ce a plecat la facultate. Cu soţia, Elena, a fost coleg de liceu, dar povestea lor de dragoste a început mult mai tîrziu. “Nu am vorbit niciodată în liceu cu cea care avea să-mi devină soţie. Apoi, ea a devenit studentă la Farmacie, eu – la Construcţii Navale. Ne-am cunoscut într-o tabără studenţească, la Costineşti, şi, de atunci, am rămas împreună“, spune Ciprian Tărcuţă, care păstrează cu sfinţenie însemnele de elev romanvodist.

Seară astronomică oferită de un elev romanvodist

După 45 de ani, revederea a ridicat dificultăţi nu doar de natură  emoţională, cît şi de identificare între foştii elevi. “Este prima oară cînd ne întîlnim după absolvirea liceului. A trebuit să ne recomandăm unul altuia, pentru că timpul este un mare duşman“, spune Constantin Luca. Nu a împărtăşit aceeaşi idee colegul său, Neculai Stan. “Foarte mulţi colegi nu s-au schimbat. Sper că nici eu“, se încurajează  Neculai Stan, fost viceprimar al municipiului Roman.

Colegul Tit Tihon – actualmente profesor de matematică în liceul pe care, cu 45 de ani în urmă, l-a absolvit – este schimbat cu siguranţă. “Am cîştigat, cu echipa liceului, locul III la cupa naţională de baschet”, spune mîndru, fostul elev. Și, cum profesorul Tit Tihon a făcut o pasiune pentru astronomie, el şi-a invitat vineri colegii, după cursul festiv – dar, obligatoriu, înainte de a rememora amintiri într-un loc intim, la un pahar de vin -, la o seară astronomică, în Piaţa “Roman-Vodă“, începînd cu orele 21.00.
Revederea, după 45 de ani, a promoţiei romanvodiste întregeşte comoara cu amintiri a Romanului.

12 May

03:31 2012

Ana-Maria Postelnicu